Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă patru metode de prevenţie primară a cariei dentare: sigilarea dinţilor, fluorizarea generală şi locală, igiena oro-dentară şi igiena alimentaţiei.
Aproape 2/3 din numărul total al leziunilor carioase se produc la nivelul şanţurilor şi fosetelor. S-a stabilit că aceste zone sunt de 8 ori mai vulnerabile la carie decât restul suprafeţelor coronare.
Sigilarea reprezintă un mod sigur şi nedureros de a proteja dinţii de carii, o manoperă neinvazivă ce nu presupune efectuarea anesteziei sau folosirea frezelor.
Sigilantul este un material special, răşină compozită, destinat acestei manopere, ce conţine particule de fluor care se eliberează treptat pe o perioadă îndelungată de timp. Sigilanţii sunt transparenţi sau opaci şi chiar coloraţi.
Sigilantul formează o barieră care ţine alimentele şi bacteriile departe de suprafeţele retentive ale dinţilor. Această barieră protectoare acoperă toate micile neregularităţi de pe suprafaţa dintelui transformând-o într-una uşor accesibilă curăţirii şi autocurăţirii.
Procedeul este destul de rapid, durează doar câteva minute (aprox. 5 min.) pentru fiecare dinte în parte. Dintele se curăţă prin periaj profesional şi Air-Flow şi se aplică substanţa care face adeziunea între sigilant şi dinte. În final se aplică sigilantul care este întărit cu ajutorul lămpii cu ultraviolete. Aplicarea sigilantului se realizează cu aplicatoare speciale, cu vârfuri de unică folosinţă. Sigilantul trebuie să acopere toate şanţurile, precum şi versanţii cuspizilor adiacenţi.
Procedeul este destul de rapid, durează doar câteva minute (aprox. 5 min.) pentru fiecare dinte în parte. Dintele se curăţă prin periaj profesional şi Air-Flow şi se aplică substanţa care face adeziunea între sigilant şi dinte. În final se aplică sigilantul care este întărit cu ajutorul lămpii cu ultraviolete. Aplicarea sigilantului se realizează cu aplicatoare speciale, cu vârfuri de unică folosinţă. Sigilantul trebuie să acopere toate şanţurile, precum şi versanţii cuspizilor adiacenţi.
Manopera este în totalitate nedureroasă iar ocazional este necesară intervenţia pentru mici finisări ale materialului. Sigilările au durabilitate de câţiva ani, dar este bine ca medicul dentist să verifice în mod regulat integritatea acestora. Studiile au confirmat o menţinere a materialelor de sigilare de 57% după 10 ani sau de 95% după 2 ani de la sigilare. Atât timp cât materialul nu se desprinde şi izolează perfect zona, nu vor apărea carii la acest nivel.
Sigilările se fac imediat după ce erup dinţii permanenţi ai copiilor. Acest lucru se întâmplă în jurul vârstei de 5-7 ani (variază de la copil la copil) iar restul dinţilor se sigilează pe masură ce erup.
Incidenţa cariei dentare în urma sigilării dinţilor se reduce cu până la 80%. Sigilarea reprezentând astfel, metoda de elecţie în profilaxia cariei dentare la copii şi nu numai.
Şi adulţii pot solicita sigilarea dinţilor atât timp cât dintele respectiv este indemn de carie.
Această metodă este una complementară în prevenţie. Să nu se înţeleagă că dinţii odată sigilaţi, nu mai trebuie periaţi!
:-)
Comentarii
Trimiteți un comentariu