Cum puteţi descoperi dacă suferiţi de bruxism?

Bruxismul reprezintă o patologie cauzată de stres, ce se manifestă prin scrâşnirea, încleştarea involuntară a dinţilor. Această parafuncţie duce la uzura prematură a dinţilor şi la dureri faciale(migrene) sau ale articulaţiei temporo-mandibulare. 
Bruxismul afectează aproximativ 10% din populaţia globului, fiind cauzat în principal de stresul acumulat în timpul zilei, dar şi de cauze neurologice sau idiopatice. Bruxismul se manifestă cel mai des în timpul somnului. Din acest motiv, majoritatea persoanelor nu sunt conştiente că suferă de această afecţiune.

Cauze ale bruxismului ar putea fi:
- o întâmplare marcantă din trecut, supărarea, anxietatea, frica, durerea, frustrări refulate, disconfortul;
- oboseală prin lipsa odihnei;
- personalităţi agresive, perfecţioniste, obsesive sau persoanele hiperactive;
- tulburări de ocluzie – dinţii nu sunt aliniaţi corect sau sunt în erupţie;
- o obturaţie recentă sau o lucrare protetică recentă care e „mai înaltă”;
- complicaţii ale unor boli precum Huntington's sau Parkinson's
- efectele secundare neobişnuite ale unor tratamente psihiatrice, inclusiv cele cu antidepresive;
- unii medici incriminează şi obstruarea parţială a căilor aeriene prin hipertrofii amigdaliene sau vegetaţii adenoide (polipi).

Persoanele care prezintă cel mai ridicat risc de a suferi de bruxism sunt cele care:
-manifestă tulburări de somn ca sforăitul, apneea obstructivă, vorbitul în somn, comportamentul violent în timpul somnului
-sunt supuse unui nivel ridicat de stres
-fumătorii
-consumă regulat alcool
-beau mai mult de 6 ceşti de cafea pe zi
-urmează un tratament anti-depresie sau anti-anxietate.

Există două tipuri de bruxism: cel diurn, care se manifestă prin încleştarea dinţilor şi a maxilarului ca reacţie la diferiţi stimuli şi cel nocturn, caracterizat de scrânşnirea automată a dinţilor şi contracţii ritmice ale maxilarului.
O altă clasificare a bruxismului se poate face în funcţie de existenţa sau absenţa unei condiţii medicale anterioare apariţiei bruxismului, care ar fi putut să fie cauza pentru acesta din urmă. În cazul în care o asemenea condiţie este prezentă(de obicei tulburări psihice), vorbim de bruxism primar, iar în caz contrar, de bruxism secundar.
Studiile au arătat că bruxismul nocturn poate fi asociat cu multe alte afecţiuni, rezultatele demonstrând că această condiţie apare rareori singură. 
De obicei, bruxismul se manifestă în perioadele de trezire din timpul somnului, ceea ce indică şi o tulburare de somn, cea mai puternică asociere fiind(conform studiilor) cu apneea obstructivă-închiderea completă a căilor aeriene superioare. 
În funcţie de gradul de uzură a danturii şi de cauza acestei afecţiuni, medicul stomatolog vă poate recomanda un tratament corespunzător pentru bruxism. 
Remediile împotriva bruxismului sunt:
-terapiile menite să reducă nivelul de stres prin meditaţie, exerciţii de relaxare
-gutierele nocturne
-atelele acrilice de susţinere şi protecţie (splint-uri)
-procedurile de corectare a dinţilor pozitionaţi/aliniaţi necorespunzător: dacă dinţii sunt foarte tociţi şi aceasta a atras după sine probleme la masticaţie, este necesară aplicarea de coroane pentru a remodela complet suprafeţele pe care se efectuează masticaţia.

Gutierele sunt confecţionate dintr-un material transparent, flexibil, special pentru a se mula pe dinţi. Purtarea gutierei reprezintă doar o modalitate de a controla bruxismul şi nu de vindecare definitivă. Gutierele previn apariţia mobilităţii patologice a dinţilor, protejează reconstrucţiile din ceramică şi împiedică abrazarea patologică a dinţilor. De asemenea, medicul stomatolog poate corecta ocluzia incorectă prin şlefuirea „punctelor înalte” ale danturii şi prin obturaţii, coroane dentare sau tratament ortodontic.
În acelaşi timp, reducerea stresului şi agitaţiei constituie factori esenţiali în tratamentul bruxismului. 

Compresele fierbinţi pot ameliora durerile musculare cauzate de bruxism şi pot ajuta la relaxarea muşchilor feţei. 
Pentru bruxismul diurn, pacienţii trebuie să fie conştienţi de momentele în care scrâşnesc dinţii, care poate să aibă loc în activităţile cotidiene. Ei trebuie să conştientizeze existenţa acestui obicei vicios şi să încerce să îl evite.
Consultaţi medicul dentist dacă observaţi următoarele: dureri în articulaţia temporală, în urechi; dacă dantura este prost aliniată; dacă aveţi lucrări dentare incorect adaptate, vechi; dacă aveţi dinţii abrazaţi; dacă acuzaţi dureri de cap; dacă partenerul dumneavoastră se plânge de zgomotele din timpul somnului; sau dacă observaţi înrăutăţirea unui defect dentar existent.

Este foarte important ca imediat ce sesizaţi această problemă să se ia măsuri, deoarece, lasată netratată, poate duce la: abrazarea dinţilor; spasme şi dureri musculare; dureri de cap; degradarea, din punct de vedere estetic, a dinţilor, sensibilitate dentară; migrarea, fisurarea şi fracturarea dinţilor; perturbări ale somnului; oboseală matinală; mobilitate dentară patologică, leziuni ale obrajilor şi limbii produse de marginile ascuţite ale dinţilor abrazaţi.                                :-)



Comentarii

  1. Buna ziua doamna doctor, as vrea sa stiu si eu care sunt tehnicile moderne de indreptare a dintilor? Am avut aparat dentar sus si s-au mai indreptat, dar fiind copil nu am avut deloc rabdare sa-l las suficient.
    Imi cer scuze pentru off topic.

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna ziua, indreptarea dintilor de cele mai multe ori, la varsta adulta, se face cu aparate fixe, fie ele metalice sau ceramice. Tratamentul fiind individualizat va rog sa ma contactati la nr de tel: 0745 148 328 pentru o programare si, astfel, va voi putea oferi toate informatiile necesare.
    Multumesc :)
    Va doresc o seara frumoasa.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu